Piţigoiul de livadă - Parus lugubris. Nu este atât de răspândit pe cât arată hărţile ghidurilor de specialitate. Se estimează un număr de doar 1500-2000 perechi în toată România. Zona unde pot fi întâlniţi de obicei este pădurea de la Babadag. Este o pasăre autohtonă.

Raţa cu cap alb - Oxyura leucoccphala. Această poate fi foarte bine observată iarna pe malurile zonelor umede din sudul deltei. Apele puţin adânci şi sălcii ale Lacului Plopu situat lângă satul cu acelaşi nume şi Lacul Techirghiol din sudul Dobrogei, sunt habitate propice pentru această specie. Apare la sfârşitul lunii octombrie până în martie.

Şoimul dunărean - Falco cherrug. Este foarte rar întâlnit în stepa dobrogeană împădurită, fiind estimate 2 – 6 perechi. Se pare că a dispărut din zona deltaică.

Ciovlica ruginie - Glareola pratincola. În România sunt estimate 200-350 perechi, majoritatea fiind întâlnite în Dobrogea. Se pot observa colonii ale acestei specii la Histria. de la sfârşitul lunii aprilie până în septembrie.

Pescăruşul cu cap negru - Larus melanocephalus, este o altă specie întâlnită mai mult în Dobrogea continentală decât în Delta Dunării, în special în perioada martie – octombrie.

Chirighiţa cu obrajii albi - Chlidonias hybridus. În ultimele decenii a devenit o specie comună zonelor cu lacuri din deltă dar şi în zonele umede din Dobrogea. Împreună cu populaţiile existente din delta şi din Complexul lagunar Razelm – Sinoe, specia numără între 6000-10000 perechi pe întreg teritoriul naţional. Apare din sfârşitul lunii aprilie până în septembrie. 

Chirighiţa cu aripi albe - Chlidonias. Leucopterus. Cuibăreşte în deltă, în zona complexului lagunar Razelm – Sinoe.Sunt estimate între 1000-1600 perechi. Majoritatea apar din Mai până în Septembrie.

Ciocănitoare de grădini - Dendrucopos syriacus. Este cea mai cea mai comună specie de ciocănitoare în satele din zona deltaică, dar şi din împrejurimile acestora.

Ciocârlia de bărăgan - Melanocorypha calandra.Sunt estimate între 25000-40000 de perechi în estul României, majoritatea întâlnindu-se în Dobrogea. Iarna, stoluri de sute de exemplare apar în Dobrogea. Pot fi întâlnite aproape tot timpul anului, indiferent dacă vremea nu e favorafilă.

Cormoranul pitic - Phalacrocorax pygmeus. Delta Dunării este întradevăr un loc propice pentru această specie. În zonele speciale de hrănire, aceştia par a fi pretutindeni, iar stoluri cu numeroase exelmplare pot fi văzute pe crengile copacilor. După o perioadă de declin, numărul lor a crescut ajungând la aproximativ 4000 de perechi estimate. Apar în perioada aprilie – octombrie, deşi unele rămân şi iarna.

Pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus. În Delta Dunării se găseşte cea mai mare colonie de pelicani comuni din Europa, ce numără în jur de 3000 de exemplare. Pelicanii parcurg distanţe foarte mari în căutarea hranei, în timpul verii se pot observa zburând lin, stoluri de sute de exemplare. Apar în delta din luna aprilie până în octombrie.

Pelicanul creţ – Pelecanus crispus . După decenii de declin al numărului de exemplare, specia pelicanului creţ a început încet să crească la număr în Delta Dunării. În mod obişnut se întâlnesc în jur de 150 de perechi, în colonii mici. Apar în deltă din luna aprilie până în octombrie, deşi şi pe perioada iernii pot fi zărite câteva exemplare răzleţe.

Stârcul pitic - Ixobrychus minutus. Datorită modului de viaţă discret şi a faptului că nu se împerechează în colonii mari şi gălăgioase, stârcul pitic poate fi observat cu greutate. Totuşi, pe timpul verii sunt atât de multe exemplare, încât în fiecare zi pot fi zărite câteva exemplare. Apar în deltă din luna aprilie până în octombrie.

Ţigănuş - Plegadis falcinellus. Deşi este foarte răspândit pe glob şi este în general o specie foarte uşor de observat, Delta Dunării este locul din Europa unde pot fi văzute foarte multe exemplare. Din primăvară şi până toamnă, sute de exemplare pot fi observate în locuri cu ape puţin adânci, bălţi, pajişti inundate, şi regiuni împădurite.

Gâsca cu gât roşu - Branta ruficolis. Aproape 15 - 30 de mii de exemplare sosesc iarna, această specie de gâscă este foarte mobilă, sensibilă, iar zonele pe care le frecventează sunt vaste, astfel că observarea unui stol presupune un efort şi chiar câteva abilităţi de detectiv. Apare la sfârşitul lunii octombrie până în luna martie, fiind observată aproape întotdeauna în compania raţei cu cap alb.

Raţa cu cap alb - Oxyura leucocephala. Condiţia raţei cu cap alb, de pasăre cuibăritoare în Delta Dunării şi în toată România dealtfel, este incertă.

Raţa roşie - Aythya nyroca. Delta Dunării şi zonele umede adiacente, sunt locuri unde poate fi observată această specie aflată în declin. În România au fost estimate între 6000-10000 de perechi, majoritatea găsindu-se în Delta Dunării. În lunile august şi septembrie un număr mare de raţe roşii se adună des pe lacul Somova, în vestul localităţii Tulcea. Apar din luna martie până în octombrie, deşi câteva exemplare pot fi observate şi în timpul iernii.